INTERVIU cu Alexia Precup, noul președinte Interact Maris Târgu Mureș: „Vreau să pun Interact Maris pe harta District 2241”

Alexia Precup, elevă de nota 10 în clasa a XI-a a Colegiului Național „Unirea” a dobândit recent, prin multă muncă și dedicare față de valorile împărtășite de membrii clubului, funcția de președinte – o funcție spre care tânără a simțit că are o anumită chemare din primele sale luni de voluntariat. „Lucrul care mă descrie pe mine cel mai bine este voluntariatul”, a transmis Alexia, căreia i-a plăcut dintotdeauna să se implice în comunitatea locală, încercând să aducă cât mai multă fericire prin proiectele în care s-a implicat și mai ales prin cele pe care ea le va implementa.

Alexia Precup: Am început ușor în mediul acesta al voluntariatului în clasa a VIII-a, ca participant la proiectele Interact. Am mers să văd despre ce e vorba și am început să îi intreb pe membrii „Oare ce faceți voi cu banii? Ce se întâmplă după?” – erau curiozități de ale mele. Mi-au explicat despre ONG. Dacă găsești o portiță, poți face orice – asta se aplică mult și în viața de Interact și voluntariat în general. Trebuie să te descurci. Eu am început la un alt Interact din Târgu Mureș și consider că m-a ajutat, deoarece am putut dezvolta mai multe competențe.

Voluntariatul, un modus vivendi

Reporter: La ce alte voluntariate ai mai participat?

A.P.: Prin Interact am devenit voluntară la Ambulanța Samaritanus și cred că asta a fost cea mai frumoasă experiență pe care am putut să o trăiesc prin Interact. Am cunoscut coordonatorul Samaritanus prin cadrul unui proiect de-al nostru, ne-am împrietenit și câțiva membri Interact am rămas voluntari permanenți. De acolo mi s-a deschis ușa spre mult mai multe: am fost voluntară la mai multe maratoane, tot felul de campionate; am fost și într-o misiune umanitară cinci zile alături de niște americani, la noi în Sighișoara. În fiecare zi mergeam în diverse sătucuri și ofeream seturi de analize gratuite pentru oamenii mai puțin avantajați financiar. Faptul că i-am cunoscut pe acei oameni din sfera medicală a fost genial. Aceasta e una din părțile frumoase ale voluntariatului: cu cât faci mai mult, cu atât ajungi în mai multe. Nu cred că există să zică cineva că a fost voluntar doar într-un loc – înseamnă că nu i-a plăcut sau nu a fost pentru persoana respectivă. Am fost voluntară și în cadrul AMiCUS, la un maraton „Alerg pentru mama”; în cadrul activităților pentru copii, eu am fost pantera roz. Am fost și la TEDx, pentru că m-am interesat de voluntariate și, astfel, pot spune că am ajuns în toate părțile.

De la membru la președinte

Rep.: Vorbește-mi despre începutul tău în cadrul Interact.

A.P.: Inițial, n-am știut în ce mă bag, pentru că există trei cluburi Interact în Mureș, iar, în momentul în care au venit cu circulara pentru a ne înscrie, eu am ales aleatoriu unul dintre ele. N-am fost acceptată la Interact Târgu Mureș, am intrat în Interact Renașterea – oricum m-am înscris la toate trei. Eu voiam în Interact, atât știam. În Renașterea am găsit multe persoane foarte faine, am găsit lucruri care mi-au plăcut, dar și care nu mi-au plăcut – a fost o perioadă frumoasă și nu aș da această experiență pe nimic în lume, pentru că asta m-a adus în punctul în care sunt acum. Știam, totuși, că dacă vreau să schimb ceva, trebuie să ajung într-o postură din care să pot face asta. Așa că m-am transferat la Interact Maris. În momentul în care am ajuns mi-am dat seama că era vorba despre un colectiv total diferit; deși suntem mult mai puțini aici, suntem mult mai uniți.

Rep.: Cât de multă muncă a însumat atingerea aceste funcții?

A.P.: La mine a fost mai greu până m-am pornit, până mi-am dat seama că asta doresc. Aveam o contracandidată puternică, cu experiență multă în acest interact și care, într-adevăr, avea abilitățile să conducă. Ideea este că mi-am dat seama că vreau să devin președinte când au început să-mi zică oamenii: „Mie mi-ar plăcea să te văd președinte.” Atunci mi s-a zis că dacă nu o fac pentru mine, să o fac pentru restul. Frica mea era că nu mă va vota nimeni – am pornit direct cu mindset-ul greșit. Voiam să candidez oricum, doar că în altă funcție. Cred că a fost puțin vorba și de orgoliu, dar mi-am dat seama că postura de președinte e una din care poți face mult mai multe decât din orice altă funcție; te poți implica activ, nu depinzi de nimeni, totul depinde de tine, să interacționezi cu alte cluburi din alte județe, să mergi la ședinte, conferințe, training-uri. Totul depinde de tine.

Comunicarea între cluburile Interact mureșene – esențială

A.P.: Suntem undeva la 40 de oameni, dintre care 30 activi. Ceilalți sunt de obicei membri de clasa a XII-a care se concentrează pe Examenul de Bacalaureat. Încă un punct în care mi-am dat seama că vreau să devin președinte – asta a fost cu mult timp înainte – a fost la concursul Rotary Youth Leadership Awards, în care noi concuram cu proiecte susținute de echipe. Au fost trei zile de foc pentru că noi am venit complet nepregătiți – am fost o echipă aleasă și atunci am avut prima interacțiune cu Interact Maris, fiindcă un membru al echipei aparținea clubului. Atunci mi-am dat seama cât de importantă este conexiunea între cluburi și că, dacă aș ajunge președinte, aș putea să fac să colaborăm mult mai des. Am început să comunic cu președinții celorlalte cluburi Interact să încercăm să colaborăm, să realizăm împreună proiecte. În acele trei zile de concurs am lucrat un proiect la care aveam doar baza și au fost niște momente foarte stresante – trebuia să-l terminăm, să participăm și la cursuri și pregătiri. Eram trei oameni care nu știau despre ce e vorba, dar totuși am câștigat și am atras o sponsorizare foarte mare din partea unui membru Rotary. În acel moment mi-am spus că pot face ceva din acest lucru, poate să devină ceva. Am realizat că e un lucru cât se poate de real – nu-mi dădeam seama cât de mare e District 2241 și cât de mari suntem noi, nici ce influență avem. De exemplu, în mandatul în care eu am fost membru s-au adunat 4 milioane de lei în cadrul districtului, care au mers către diverse cauze. Asta mi se pare extraordinar – suntem peste 100 de cluburi și 5000 de membri.

Primele experiențe în cadrul Interact

A.P.: În perioada de aspiranție, îmi amintesc că mi-am făcut eu în cap un proiect. Acum că mă uit în urmă, mi se pare un proiect atât de banal – un concurs de mimă. Mi-au spus să fac un proiect, iar prima mea reacție a fost „Ce proiect?”. E foarte complicat să realizezi un proiect, indiferent de cât de simplu este. În momentul în care am realizat că noi nu aveam bani pentru ce aveam eu în plan, a trebuit să mergem să facem rost de sponsorizări. Am început să-mi dau seama că nu este atât de ușor precum pare. Tot în aceeași perioadă, în cadrul ședințelor trebuia să arăți că ești implicat, pentru a putea rămâne în club.

Rep.: Care ți se pare cea mai frumoasă parte a acestui club?

A.P.: După părerea mea, Interactul se împarte în două categorii: suntem un ONG, dar ne și distrăm. Cred că cea mai frumoasă parte este, totuși, faptul că uneori chiar faci oamenii fericiți. Am avut un proiect la începutul verii – primul pe care l-am coordonat eu în totalitate, alături de actuala mea agentă de HR. A fost un proiect desfășurat la o casă de tip familial din Sâncrai. L-am gândit foarte simplu: hai să mergem să ne jucăm cu acei copii de ziua lor, de 1 iunie. Erau foarte fericiți că suntem acolo; nu s-au mai întâlnit cu așa ceva, pentru că, de obicei, ei erau cei care merg la diverse instituții publice, de exemplu. Totuși, nimeni nu venea niciodată la ei. A fost un caz care m-a marcat, o fetiță care mi-a spus că ea va fi și mâine acolo și că ne așteaptă să venim înapoi. Am promis atunci că voi veni în altă zi. Există astfel de promisiuni care te fac să vrei să rămâi în Interact. Reușești să faci oamenii fericiți din puțin: nu ne-am gândit că acei copii se vor bucura atât de tare de simpla noastră prezență și de activitățile pregătite.

Proiectele Interact Maris și uriașa muncă din spatele lor

Rep.: Care ți se pare a fi partea mai dificilă la a fi voluntar Interact?

A.P.: Momentele de panică. Să zicem că ai un proiect, ai o locație și aflii în ultima zi că, de fapt, nu mai ai acea locație. Acestea sunt momentele în care situația se întoarce pe dos, iar tu trebuie să fii spontat, să vii cu idei, să fii flexibil. Sau există proiecte în care trebuie să vii cu soluții care să ocolească ideea inițială, din cauza lipsei finanțării, mai ales că trebuie să faci multe compromisuri. Sunt momente de stres în care ai impresia că nu o să-ți iasă nimic. Au existat astfel de momente și în cadrul conferințelor sau când mi-am prezentat discursul de candidatură – aveam mari emoții și aveam impresia că nu se poate ca eu să devin președinte. Credeam că ținteam prea sus, mă îndoiam de mine, îmi spuneam întruna „N-are cum să iasă”. Și, totuși, a ieșit. În Interact n-are cum să nu iasă totul. E locul în care orice idee sau chiar fărâmă de idee se poate dezvolta. Facem des brainstorming, suntem multe minți care contribuim – mereu ajungem la ceva foarte fain. Nu există niciodată mediocritate în Interact. Dacă vedem că nu iese, renunțăm, schimbăm, facem altceva din el. Nu există „nu”.

Principiile noului președinte Interact Maris

A.P.: E important ca noii membri să ne arate că vor, că sunt implicați și, de ce nu, că au calități de conducere. Pentru că, vorbind din postura în care mă aflu acum, când mă voi uita la aspiranții următori, nu mă voi uita doar la calitatea de a fi bun membri, ci și la calitatea de a deveni un posibil președinte, un posibil secretar și așa mai departe. În cadrul discursului meu am făcut puține promisiuni de care mă voi ține cu siguranță. Ar fi în primul rând transparența între board și membri – evident, în măsura posibilului – în ceea ce privește activitățile, proiectele care influențează direct membrii. Un alt principiu are la bază ideea că nu există doar interior; există și exterior. Adică vreau, desigur, ca noi între noi, membrii, să ne înțelegem. Dar, în același timp vreau să pun Interact Maris Târgu Mureș pe harta District 2241. Să ne vedem clar pe această hartă pentru ceva important – fie pentru o colaborare, pentru un proiect sau pentru ceva ce nu s-a mai făcut înainte. Nu are sens să amintesc de prietenie, corectitudine și așa mai departe, fiind de la sine înțelese. Totodată, lumea va veni la Interact, cât timp voi fi dorită acolo – la fel cum au dorit să mă voteze. Vreau să le placă ceea ce se întâmplă la Interact în cadrul mandatului meu și să fac să fie cât de bine se poate.

Magia Rotary, tema anului rotarian 2024-2025

A.P.: Magia Rotary are sloganul „Poveștile sunt multe, poveștile sunt frumoase”. Ideea centrală este că Magia Rotary este în fiecare dintre noi. Toți avem o resursă din care putem face mult mai mult. Noi începem dintr-un punct și facem bine. Binele respectiv face mai mult bine și tot așa. Este o formă de magie – când transformăm un nimic în ceva foarte frumos, ceva care face oamenii fericiți. După asta vreau să mă ghidez, să fie un an magic, un mandat magic, în care îmi propun să realizez un proiect mare, deocamdată. Am început să-l gândim: e vorba de un global debate, pe care mi l-am dorit foarte mult, inspirat de o inițiativă din liceul meu. Momentan această este cea mai mare inițiativă. Pe lângă asta, suntem axați pe recrutările de anul acesta – vrem să doboare recordurile.

Alexandra BORDAȘ